Duminica Mare: Traditii si obiceiuri de Rusalii

Duminica Mare, cunoscuta si sub numele de Pogorarea Sfantului Duh, este sarbatoarea crestina care incheie Ciclul Pascal. Ea se suprapune cu sarbatoarea popular a Rusaliilor si este astfel, foarte greu de diferentiat obiceiurile si practicile crestine de cele precrestine.

Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Potrivit credintelor populare, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei. De asemenea, pentru a se feri de Rusalii, oamenii trebuie sa poarte asupra lor frunze de pelin, iar daca le intalnesc, sa nu le vorbeasca. Fiind zane ale apelor, de ziua lor e bine sa nu te scalzi, caci te paste inecul.

In sambata Rusaliilor, se pomenesc Mosii de Vara, unul dintre cele mai importante momente dedicate cultului mortilor. In credinta populara se zice ca sufletele mortilor parasesc mormintele in Joia Mare si zboara slobode timp de 50 de zile, apoi se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase. De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn, impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. Aceste obiceiuri se mai pastreaza inca in sate din Bucovina.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Calusul
Legat de Rusalii este si faimosul joc al calusarilor (executat de cete de flacai), dans ritual de origine straveche si neclara, cu functie magica, pe de o parte patronat de iele, pe de alta capabil sa vindece relele acestora. In Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir nota: “Multimea superstitioasa crede ca ei au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: dupa ce bolnavul s-a asternut la pamant, aceia incep sariturile lor si, la un anumit loc al cantecului, calca, unul dupa altul, de la cap pana la picioare, pe cel culcat; in sfarsit, ii sufla la ureche cateva cuvinte anume ticluite si poruncesc bolii sa iasa. Daca bolnavul nu se lecuieste nici dupa aceasta, se zice ca el nu mai are scapare”.
In a doua zi de Rusalii, in Oltenia, cete de feciori danseaza din casa în casa, pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întampina cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apa, sare sau bani.
În Ardeal, se regaseste “Împanatul boului”. Pe ulitele satului, se desfasoara o procesiune în care personajul principal, boul împodobit cu flori, este dus la biserica, unde este sfintit de preot. Animalul este la un moment dat eliberat si o fata tanara va trebui sa-l stapaneasca si sa ocoleasca o masa de trei ori. Traditia spune ca tanara se va casatori în anul ce urmeaza.
De Rusalii, se tine “Udatul nevestelor”. Potrivit traditiei, femeile trebuie stropite cu apa, sa ramana sanatoase si frumoase tot anul.

Sursa : http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/actualitate/duminica-mare-traditii-si-obiceiuri-de-rusalii