Infartul miocardic

Timp de câtiva ani, ateroscleroza nu produce simptome, deoarece inima poate face fata cerintelor, chiar daca arterele coronare sunt îngustate la jumatate din calibrul lor normal. Când îngustarea este mai mare de 75%, apare scaderea debitului de sânge, având drept consecinta angina pectorala.

Aceasta se manifesta prin durere (ca o senzatie de presiune sau constrictie) la nivelul pieptului, în regiunea inimii, care apare dupa un efort fizic (mers, urcat scari), dupa o masa copioasa sau ca urmare a unei tensiuni psihice sau a expunerii la frig. De cele mai multe ori, durerea iradiaza în umarul si bratul stâng.

Durata accesului dureros este de 3-5 minute, acesta cedând la întreruperea efortului sau la 2-3 minute dupa administrarea sub limba a unei tablete de nitroglicerina.În evolutie placile de aterom se pot complica prin aparitia unei fisuri urmata de formarea unui cheag de sânge (tromb) la acest nivel. Se produce astfel astuparea completa a arterei coronare si apare infarctul de miocard. Aceasta înseamna ca zona din muschiul inimii (miocard), care ar fi trebuit în mod normal sa fie irigata de acea coronara nu mai primeste sânge si moare (se necrozeaza).

În functie de marimea, localizarea si gravitatea leziunii miocardice, infarctul de miocard poate duce la moartea pacientului sau se poate vindeca. Terapia de urgenta pentru restabilirea fluxului sanguin poate duce la vindecarea miocardului lezat si deci poate salva viata.

De ce trebuie sa ne ferim.Principalii factori de risc, care duc la infarct de miocard, sunt cei care permit dezvoltarea aterosclerozei: fumatul, obezitatea, sedentarismul, stresul psihic (tensiuni sufletesti, emotii, furie, frica, griji), diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, dislipidemiile (cresterea concentratiei colesterolului si trigliceridelor în sânge), vârsta mai înaintata (cu mentiunea ca în ultimul timp se observa tot mai frecvent infarcte si la tineri de 30-40 ani), sexul masculin si ereditatea (desi prezenta precoce a manifestarilor aterosclerozei la rudele apropiate nu constituie automat o condamnare, dupa cum absenta bolilor cardiovasculare în istoricul familial nu este o garantie de securitate).

Ultimii trei factori nu pot fi influentati, dar schimbarea obiceiurilor daunatoare (fumat, sedentarism) ca si controalele medicale regulate (dozarea glicemiei si a lipidelor din sânge) si tratamentul bolilor sus enumerate pot preveni aparitia infarctului miocardic acut.
Circumstantele în care debuteaza infarctul de miocard
În jumatate din cazuri, infarctul survine pe neasteptate, fara o cauza aparenta, fara factori precipitanti sau fenomene premergatoare.
La o treime din cazuri poate aparea în conditiile unui efort fizic excesiv, iar la o cincime din cazuri stresul emotional intens poate determina aparitia infarctului.

Alte situatii de suprasolicitare care pot produce infarct de miocard sunt: interventiile chirurgicale generale, mai ales la vârstnici, afectiunile acute severe (accidente vasculare cerebrale, tromboembolii pulmonare), consumul de cocaina.

În unele cazuri, infarctul de miocard este precedat (cu pâna la 30 de zile) de episoade de ischemie miocardica mai severa (fara a se produce infarct), manifestate prin dureri în regiunea inimii la pacienti care nu au fost diagnosticati pâna atunci cu cardiopatie ischemica sau prin schimbarea caracterului durerii la pacientii cu angina pectorala, aceasta devenind mai frecventa, mai intensa, prelungita, cu ameliorare mai tardiva si doar partiala la nitroglicerina.

Simptomele bolii
În momentul producerii infarctului, pacientul acuza durere toracica anterioara foarte intensa, de nesuportat, cu caracter de strivire, strângere, sfredelire, greutate, apasare sau arsura.

Durerea poate iradia catre umar, brate, gât, abdomen superior si are durata prelungita de la 20 de minute pâna la câteva ore, disparând de regula dupa 12-24 ore. Durerea nu cedeaza la nitroglicerina si nici la antalgicele obisnuite (de ex. algocalmin).

Bolnavul este speriat, palid si transpirat, având o stare de slabiciune generala, sfârseala sau de lesin. Respiratia devine mai greoaie, cu senzatie de lipsa de aer sau sufocare. Pot fi percepute palpitatii sau senzatia ca inima bate repede si neregulat si uneori pot sa apara greata si varsaturi. De aceea este de indicat faptul ca o electricardiograma(EKG) ar ajuta la depistarea unui infart.