Datinile moldoveneşti de Anul Nou, o veritabilă stagiune de teatru folcloric
http://www.ecomunitate.roPerioada sărbătorilor de iarnă este în satele Moldovei o veritabilă stagiune de teatru folcloric. Printre datinile şi obiceiurile cu care localnicii întâmpină noul an se remarcă scenele rituale din „Jocul Ursului”, „Nunta” şi „Pădureţul”, din Bucovina, precum şi “Haiducii”, “Anul Nou” şi “Jienii”, din sudul Moldovei.
Conceptul de “teatrul popular” cuprinde producţii dramatice populare precum jocurile cu măşti, teatrul de haiduci şi teatrul cu subiecte istorice. Cele mai vechi jocuri cu măşti datează din vremea tracilor din nordul Dunării, care sărbătoareau prin astfel de ritualuri solstiţiul de iarnă şi echinocţiile de primăvară şi de toamnă.
În comuna suceveană Valea Moldovei, copiii şi adolescenţii colindă cu clopoţelul, buhaiul şi cu capra, iar tinerii - cu ursul şi plugul. Cel mai iubit este dansul ursului. Potrivit profesoarei Cristina Timu, de la Şcoala din Valea Moldovei, dintre toate aceste obiceiuri, ,,Jocul ursului” este „ cel mai spectaculos prin ingenuitatea mişcărilor, prin pofta de viaţă, prin amestecul de grotesc şi inocenţă care înving orice limite şi fac aproape din oricare privitor un participant ”.
Tinerii din alai se îmbracă în cojoace întoarse pe dos, iar pe faţă poartă măşti imitând capul de urs. „Urşii” sunt însoţiţi de toboşari şi de muzicanţi. Conducătorul lor este ,,Ursarul”, cel care ţine în mână un ciomag şi ,,cântă” strigările pe ritmul cărora joacă „urşii” şi „puii” lor. „Urşii” execută mai multe mişcări rituale, se urcă pe ciomag, se tăvălesc, se prefac că sunt fără viaţă, se ridică şi se prind în horă, imitând mormăitul şi paşii legănaţi şi sacadaţi ai masivelor animale, izbind puternic pământul cu tălpile. „ Aceste obiceiuri s-au născut parcă pentru armonizarea legăturilor fireşti dintre oameni, natură şi istorie, dintre trecere şi permanenţă, ca simboluri ale vieţii şi bucuriei ”, spune profesoara Cristina Timu.
Copiii reînvie obiceiurile străbune
Tot în Bucovina, la Grămeşti, sunt tradiţionale ”Dansul caprei”, ”Dansul miresei”, ”Jocul căiuţilor” şi cetele de urători cu plugul tras de boi. Colindătorii sunt tineri îmbrăcaţi în blană de urs, comandaţi de un ”Căpitan” al cetei.
Multe dintre datinile şi obiceiurile străvechi ale sărbătorilor de iarnă au fost reînviate cu ajutorul profesorilor: ” În ultimii ani, sub îndrumarea unor profesori inimoşi, Iulian Raicu, Ionela Enache şi Nicolae Cezar Platec, directorul Şcolii Generale nr 1, elevii au reuşit să reînvie aceste obiceiuri străbune, precum <>, <>, <> ”, ne-a declarat Valentin Ignat, managerul RECL Grămeşti.
Iancu Jianu, un personaj des întâlnit în Moldova
În sudul Moldovei, la Rebricea, judeţul Vaslui, printre datinile de iarnă se află “Haiducii” şi “Anul Nou”, două piese de teatru popular cu elemente coregrafice şi muzicale variate. Jocul “Haiducii” este specific satuluiRebricea, iar jocul “Anul Nou” aparţine satului Drăxeni.
Personajele din jocul “Anul Nou” sunt “Căpitanul”, “Haiducul”, “Jianul”, “Vânătorul”, “Jidanul”, “Moşneagul”, “Anul Nou”, “Sortalina” şi “Harapul”. În “Haiducii”, pesonajele sunt în mare aceleaşi, “Căpitanul”, “Haiducul”, “Jianul”, “Vânătorul”, “Moşneagul”, “Anul Nou” şi “Sortalina”, lor adăugându-li-se “Anul Vechi”. Alaiurile care iau parte la cele două jocuri au măşti şi recuzită deosebită, viu colorate, care contribuie la reînvierea atmosferei de sărbătoare a satului tradiţional din zona folclorică a Bârladului superior.
La originea celor două obiceiuri, “Haiducii” şi “Anul Nou”, se află piesa “Jianul, căpitan de hoţi”, scrisă pe la 1850 deMatei Millo şi I. Anestin, al cărei personaj principal este haiducul Iancu Jianu. Piesa era jucată la vremea respectivă în turnee prin localităţile din Moldova şi avea o bună notorietate printre spectatorii din oraşe şi târguri. Moldovenii povestesc că un spectator impresionat de reprezentaţie a dorit să pună în scenă, în satul lui, piesa lui Matei Millo, într-o viziune proprie. Iar această viziune locală a intrat în folclor. Interesant este că, deşi în cele două obiceiuri este vorba despre haiducul Iancu Jianul din Oltenia, piesa “Haiducii” este specifică folclorului din sudul Moldovei. Mai mult, colindul “Haiducii” poate întâlnit doar accidental în Oltenia.
