Recuzita rituala si ceremoniala

Steagul de nunta(Transilvania): cu o saptamana inainte de nunta, nasul tocmea un fecior, numit stegar, sa faca steagul impreuna cu tinerele fete. Uneori steagul era facut chiar de nas. Sambata seara, inainte de nunta, steagul era prins in poarta nasului.
In Sibiu se faceau doua steaguri unul pentru mire si unul pentru mireasa. Erau facute de femei si fete inainte de nunta. Joi seara il porneau fetele, iar feciorii il terminau sambata seara, prilej de joc si chef.
Steagul era format dintr-un bat pe care se coseau naframe, panglici colorate si tricolore, doua cununi de iedera, ciucuri cu zurgalai. Cand se facea steagul se servea bautura si mancare. Steagul este purtat de stegarul din ceata mirelui. Stegarul purta steagul in fruntea alaiului si-l aseza la intrare in curtea mirelui. In timpul nuntii stegarul tinea steagul langa el, caci ceilalti flacai incercau sa-l fure pentru ca stergarul sa le plateasca in schimbul acestuia. Plata se facea in bautura. In timpul jocului stegarul juca steagul. Se juca in fata bisericii cat timp dura cununia si apoi cand se ajungea acasa cu nunta.
Dupa ce era jucat, steagul se aseza pe casa, infipt in acoperisul de paie, pana a doua zi seara, dupa care steagul era desfacut. Primele panglici din steag erau impartite prietenelor miresei.

Bradul de nunta (Moldova, Oltenia, Transilvania): se facea sambata seara inainte de nunta. Tinerii din partea mirelui si a miresei faceau bradul. Se puneau cate doi brazi la mireasa, doi la mire si doi la nasi. Bradul era impodobit cu ghirlande de hartie, zurgalai, naframe, panglici rosii si tricolore. In varful bradului se punea o sticla de tuica sau un cozonac. In timpul nuntii bradul era asezat la poarta. Pe drum era jucat. Langa brad stateau un baiat si o fata care ii stropeau pe nuntasi cu apa si grau ca sa fie manosi. Tinerii care se urcau si luau sticla sau cozonacul din varful bradului erau rasplatiti cu o sticla de tuica si cu cozonacul din varful bradului. Dupa nunta bradul era lasat la poarta unde ramanea ceva vreme, semn ca acolo a avut loc nunta. Ramaneau la stalpii portii pana se uscau.

Pomul de nunta (Transilvania): era facut de stegari duminica seara. Cand incepea ospatul pomul era incarcat. Puteau fi si 50 de pomi la o nunta, deoarece fiecare nuntas care venea aducea un pom, mai cu seama cumatrul mare. Pomul era reprezentat de o creanga de prun inacarcata cu o pereche de desagi de turte, mere si pere. Se mai punea hartie colorata, craci cu spini, carpe, batiste.
Pomul era dus de la mire de acasa, de un mic alai, la nas acasa si apoi la fata. Cand plecau cu mireasa la baiat luau si pomul. Dupa nunta pomul se strica, iar marti era dat nasului.

Marul (Transilvania si Moldova): se impodobeau crengi de mar. Se puneau mere, nuci. Marul era dus la biserica impreuna cu camasa mirelui. Dupa ce era sfintit de preot, marul era luat de baieti si scuturat.

Colacii de nunta (Moldova, Transilvania): se faceau mai multi colaci: pentru mire, pentru mireasa, colacul stegarului, colacul cumetrilor.

Colacul miresii (Moldova si Transilvania) era rotund, impletit in 3 coarde , cu huda(gaurã, spãrturã) la mijloc si cu panglici. Mireasa mergea cu el pe mana la mire. Deasupra colacului se puneau doua Pupeze din aluat. Colacii pentru nasi erau mari, ovali, de 6-7kg. Aveau multe impletituri si pene din aluat. Se puneau la biserica pe capul mirilor. Colacii erau facuti din faina de grau, lapte, unt, miere de albine, iar pe deasupra era unsi cu ou si presarati cu mac si uneori cu stafide.

traditii.ro