Costumul ceremonial de nunta

Gateala miresei

Se facea duminica la pranz. Luau parte fete, rude, si alte persoane apropiate. Nasa o impodobea, iar fetele tineau oglinda si pieptanele. Pe langa nasa mai erau si alte rude ale miresei si prietene. Nasii erau cei care aduceau gateala miresei.
Mireasa era pieptanata de o fata cu mama si tata in viata. Lamaita si voalul i le punea nasa. Voalul se punea inainte de cununia religioasa, nu mai devreme.
Se canta cantecul miresei. De obicei plangeau ca la mort cand se imbraca mireasa din cauza ca se despartea de surori, de parinti. In timp ce mireasa era gatita in casa, afara in curte se jucau hore, sarbe. Se facea masa si se juca bradul (Oltenia).
Insemme specifice purtate de mireasa: cununita din flori naturale si voal, margele pe frunte, carpa(marama) lunga de borangic cu coronita.
Duminica seara, nasa o imbrobodea cu marama si-i punea salba de argint.
Dupa masa mare nasa dezvelea mireasa si ii punea batic pe cap. Nasa ii lua voalul , ii despletea coada si si ii impletea doua cozi pe care le infasura in coc.
Piese specifice: rochie alba de mireasa adecvata anotimpului, cu piese de port traditional sau de cele mai multe ori costum national, camasa cat mai inflorata, batista in brau, cu sorturi de catifea in spate si in fata(Transilvania).
La gat daca aveau, purtau salba de galbeni, margele, bratara la mana.
Daca nunta era iarna mireasa purta scurteica de postav, suman, sau dulama de postav captusita cu blana.

Gateala mirelui

Sambata, in Molodova, seara avea loc barbieritul mirelui. Mirele tinea in poala 2 colaci pe care ii oferea celui care il barbirea. Vornicul inchina hainele aduse de la mireasa. Mirele se imbraca singur inainte de a participa la cununia religioasa. Luau parte si tinerii. Cel care il barbierea trebuia sa fie necasatorit.
Gateala mirelui se facea la casa miresei, mirele si mireasa fiind gatiti simultan. Duminica dimineata se aduceau de la mireasa, de catre una –doua fete ale mirelui si flacai, hainele mirelui: camasa cu colturi la gat, itari, brau si bete.
Pe cap mirele purta o palarie neagra sau o caciula pe care era prinsa o floare naturala de obicei nalba. Pe partea stanga a palariei erau prinsi bani de argint si spice de orz. Se mai punea o brosa sau o pana mai scurta.
In unele zone precum Bacau se purta costum traditional de sarbatoare. Daca era iarna mirele se imbraca cu cojoc, iar pe deasupra cu suman.
De la 1900 a aparut costumul negru pentru mire: haina si pantaloni din stofa de lana cumparata.
In general camasa mirelui era cusuta de mireasa, dupa logodna si era facuta din panza de bumbac sau borangic. Camasa era cusuta cu flori si margele colorate , crengute si boboci. La 1900 camasa mirelui se cosea doar pe guler. Dupa nunta camasa mai putea fi purtata la sarbatorile mari, hram.
Insemnele specifice ale mirelui erau: floarea mare cumparata, numita floare de mire, floare mare cu panglica lunga si cu beteala, batista de mire si 100 de lei.

traditii.ro